No more talk...

Prea multe de scris, prea putin timp si prea putin chef.
Rezumatul pe www.decopvc.ro

Bannere intruzive

În topul practicilor online care mă enervează cel mai tare, pentru primul loc se bat spam-ul şi bannerele. Cum printre spam-uri mai poţi găsi ceva folositor, chiar şi mail-uri valide ce au scăpat aiurea prin filtre, bannerele (şi aici vorbesc de cele flash) mă irită la culme. Bannerele care scot sunete, cele care îmi ocupă toată suprafaţa de lucru, cele care nu se închid, cele care nu se mai opresc, cele care îmi dau reluare,… cele care îmi creează repulsie instantaneu.

Zilele astea mi-a picat sub ochi un rate-card pentru afişarea de bannere de la un important site de news din .ro . Astfel am aflat că pentru aceste fenomene se percepe o taxă de +150%. Ei o numesc taxă banner intruziv. Cu alte cuvinte cineva plăteşte dublu şi încă ceva pentru ca să detest un mesaj pe care nu îl pot ignora. Un mesaj care poate sub alta formă m-ar fi interesat. Mult mai vizibil nu e şi mult mai eficient. Din astfel de publicitate pierde toată lumea: eu pierd timp şi bani plătiţi pentru trafic inutil, publisherul îşi enervează cititorii (moarte pe termen lung), iar clientul irită pe cei pe care vrea să-i atragă.
Mulţumită lui Google Toolbar şi PopUpKiller, bannerele pop-up au dispărut de ceva timp. Aştept un instrument care să închidă robinetul şi pentru bannerele flash.

În loc de încheiere vă las cu un banner funny (gif animat), în purul stil al plaiurilor carpato-danubiano-pontice.

No wonder our perception of beauty is distorted

Am avut timp în ultimele zile să mai arunc un ochi prin youtube şi să mă mai joc cu photoshop-ul. Deşi e destul de vechi clipul m-am gandit ca ar fi o idee bună să-l pun si eu pe blog... pentru cei care încă nu l-au vazut, mai ales că mai mult ca sigur în România nu a rulat. Acesta face parte din campania Dove "Pentru Frumusete Adevarata".

Enjoy....



Procedeul se numeste Photoshop Makeover, promotorii lui fiind cei de la Playboy :)

Time-out

Între două pauze de lucru la licenţă vin şi cu un post scurt. În căutare de materiale, alunecând din link în link, am descoperit următoarele trei idei mai deosebite:

1. Canon

2. Prison Break (campanie de lansare pentru sezonul 2)
3. Wrigley`s Extra

Imagini stereo !

Incă o iluzie optica....
Dă click pe imaginea de mai jos pentru a o vedea mai mare !
Apropie-te foarte mult de monitor, în aşa fel încât nasul să atingă ecranul. Apoi îndepărtează-te încet. Imaginea va fi neclara la început dar daca te uiţi mai multe secunde ea va devi mult mai vizibilă. Lasă ochii să se obişnuiască focalizând în depărtare şi vei vedea o cu totul altă imagine... una 3D !
Insisită... repetă procesul de mai multe ori ... nimeni nu vede din prima încercare !


Pentru cei care sunt familiarizaţi cu "Ochiul Magic" aplicaţi orice metodă funcţionează pentru voi

Sfat: Când imaginea începe să se contureze priveşte fundalul şi figura 3d va fi mai uşor de observat !

Dez-iluzie optica!

Uită-te la cele 4 puncte din centrul imaginii 30 de secunde. Încearcă pe cât posibil să nu clipeşti şi să nu te mişti. Dupa 30 de secunde lasa încet capul pe spate şi uită-te pe tavan. Clipeşte des şi priveşte !




Pentru cei care nu ma cunosc - încântat de cunoştinţă,
Pentru cei care nu mă recunosc: It`s me allright ! :)

I command you to leave a comment !

4P: Product Price Place Promotion.

În marketing placement-ul este vital. Placement la ce ? Orice… Aşezarea unui produs pe un anume raft şi într-o anumită poziţie poate face minuni pentru vânzări. Plasarea unui print outdoor într-o anumită zonă poate face diferenţa între vizibil şi invizibil. Plasarea unui spot tv într-un anumit vehicul, într-un anumit palier orar, poate însemna totul, iar când acest placement se face greşit… beneficiile se reduc la minim, nu se mai poate vorbi de un rezultat pozitiv ci, mai degrabă, de lipsa unu minus - în cazul cel mai fericit.
Mereu am crezut că dozele de Pepsi în frigiderele de la Coca-Cola sunt “opera” unui novice dar se pare că m-am înşelat. Chiar şi unii veterani precum Metro mai fac greşeli în acest sens:

Media-planurile unor companii de renume trădează erori pe care nu le-ai putea crede posibile la un aşa nivel. Spun asta pentru că mi-a fost dat să văd spoturi tv pentru ulei de floarea soarelui şi condimente la ore mici, trecute mult de miezul nopţii - ori poate gospodinele au alt program decât cel pe care îl cred eu...
În spoturile Jacobs copiii îl ademeneau pe Moş Crăciun cu aburi de cafea. Peste ocean, pentru un produs similar, o abordare diferită.

Ingenios ? Da ! Se pretează produsului ? NU!!!

Asociera mirosului de cafea cu cel de canal este una nefericită din orice perspectivă ai privi.

Happy easter !

offtopic .ro

Motto: " Earth provides enough to satisfy every man's need, but not every man's greed..."

Mă enervează faptul că în fiecare an, în preajma Crăciunului, diverşi etnici vând brazi obţinuţi prin metode nu numai de ei ştiute la preţuri nesimţite. Mai mult… de fapt mă otrăvesc imaginile cu bulibaşele transformate ad-hoc în maşini de numărat bani şi bătrânei care privesc lăcrimând cum copăceii nevânduţi sunt distruşi, striviţi, călcaţi în picioare şi cauciucuri de merţane în loc să fie făcuţi cadou chiar şi crenGuţă-cu-crenGuţă celor care nu îşi mai permit de mult timp bradul. Când a devenit ceva ce era atât de firesc bun de lux ? & M-am bucurat când am văzut la tv că la sfârşitul zilei produsele nevândute de unii mici comercianţi dintr-o oarecare piaţă într-un oarecare oraşel au făcut cadou castraveţii, roşiile şi cepele nevândute unor cămine de bătrâni şi altor persoane nevoiaşe. & Mă enervează pseudo-entertainement-ul de televizor, emisiunile şi serialele româneşti realizate de oameni mici cu bugete mari. Tv-ul a devenit şi în România un atelier de imbecilizare, în care mari maeştri scenarişti, regizori şi producători au devenit alchimişti ai fecalei – mă surprinde cum pot transforma aurul în rahat şi rahatul în… încă se mai lucrează fără rezultate pe partea asta. Apropos… unde au dispărut emisiunile-concurs de cultură generală – Rişti şi câştigi, Robingo, etc… & Îmi place faptul că încă mai vezi bătrânei gentilomi – smulşi parcă din veacul trecut, cei care încă îşi mai ajută partenerele de viaţă să coboare din tânăra Dacia 1300 oferindu-le o mână de sprijin şi refuzând cu încăpăţânare la rolul de matriţă a societăţii viitoare. Cei care încă se mai plimbă duminica, la pas, prin parcuri. Junii octogenari grizonaţi şi “aranjaţi” care încă nu renunţă, care încă mai au răbdarea şi bunul simţ de a încerca să mai fie aceeaşi oameni ca în urmă cu mulţi ani, fără acuze şi răutăţi gratuite.

Fiecare trăişte în România lui - mai mult tristă sau mai mult fericită. Şi asta pentru că singurul lucru ce ne uneşte, singura trăsătură comună a noastră, a băştinaşilor… este (cu un interval de încredere de 95% )* diversitatea discrepantă.

Pentru anonimul care m-a rugat să nu mai scriu despre România: când ai să semnezi mesajele poate vor apărea şi pe site…

* inner joke

The Mean, Mean, GREEN

Motto:
“For the love of money
People will lie, rob, they will cheat
For the love of money
People don't care who they hurt or beat
For the love of money
A woman will sell her precious body
For a small piece of paper it carries a lot of weight
Oh, that mean, mean, mean, mean, mean green
Almighty Dollar! “
(For The Love Of Money - O'JAYS)

Nu cred să fi auzit de branding monetar până acum dar acesta există indiscutabil sau poate că e doar o parte a brand-ului de ţară. Oricare ar fi… cea mai bine promovată monedă a tuturor timpurilor este dolarul american - The green (verzişorii), The Benjamins, Dough, Buck, etc. Sute, poate chiar mii de piese muzicale, clipuri şi chiar filme sunt dedicate sau puternic legate de imaginea şi “cultura” dolarului, cu un advertising poate inocent , dar consistent ca volum si fond de idei.

De altfel, sunt puţine ţările care au şi un logo/simbol atribuit monedei naţionale - într-un top al notorietăţii prima poziţie fiind ocupată de SUA cu $, alături de lira sterlina £ şi mai “tânărul” dar din ce în ce mai puternicul €. (Nu, moneda Botswanei nu îşi are locul în top !)

Deşi cu un brand equity în cădere vertiginoasă spre marginea colapsului (contrapartidă cu euro ?!) dolarul reuşeşte să adune în spatele său o bogată cultură acumulată în mulţi ani – un mit. Verdele a depăşit sfera Americii. Pentru o bună perioadă de timp şi în România deţinerea monedei de peste ocean determina un statut social important, dat de caracterul de simbol al unei mari puteri, una exotică, râvnită, eliberatoare dar greu tangibilă. Ceea ce îi dă o consistenţă aparte monedei americane, dincolo de valoarea pur financiară este o componentă denumită visul american. Acesta reprezintă tot ceea ce românul dinainte de ’89 putea doar sa viseze. Hamburgerii, zgârie-norii, familia Flinstone, Dallas… toate sunt un stil de viaţă, hedonism, toate sunt una : $

Euro încă nu are acea cultură pătrunzătoare dar şi-o creează. În spatele € se văd doar vestigii, vinuri bune, maşini mici, vorbă multă şi oameni ciudaţi.

Concluzia: Cred că până ce € va trezi aceleaşi sentimente pozitive pe care le genera $ acum 10-20 de ani… va mai dura mult timp… sau cine ştie… poate nu se va ajunge niciodată.

N.B. Nu! Nu sunt fan America, dimpotrivă, but what`s right is right

q.e.d.

Laser-guided marketing

Au apus vremurile în care singurul parametru după care se evalua şi ghida întreg efortul de advetising al unei companii era cantitatea. Marketingul de mare tonaj se transformă încet-încet în smartketing. Publicitatea, în orice formă a iei, este din ce în ce mai bine targetată deoarece companiile doresc optimizarea utilizării bugetelor prin focusare doar pe clienţii ţintă. Audienţa rebut înseamnă bani pierduţi şi de aici şi necesitatea implementării unor tehnologii adecvate. Citeam cu câţiva ani în urmă că în Japonia, la transmisiunile tv ale curselor de Formula 1, panourile publicitare vizibile în fundal erau înlocuite digital, în timp-real, cu imagini ale unor firme ce plăteau postul de televiziune în cauză. Acest fapt a declanşat o serie de probleme deoarece era la limita încălcării contractelor de publicitate, dar în acelaşi timp a “deschis ochii” marketerilor spre puterea focusării advertisingului. Organizatorii curselor puteau vinde acelaşi panou de mai multe ori.
Daca televizorul a fost până acum doar un receptor, el va deveni si un emiţător. Va furniza persoanelor interesate informaţii vis-a-vis de comportamentul telespectatorilor, putându-se astfel targeta chiar şi advertisingul tv (laser-guided missile). Îndoielnicele testele de audienţă folosite în prezent vor fi inutile într-un viitor în care telespectatorul îşi va selecta singur conţinutul pe care doreşte să îl vizioneze şi în care tv-ul va genera feedback. Internetul este deocamdată cel care face primii paşi în acest sens prin televiziunea online, dar cred că importanţa acestor studii va depăşi sfera internetului şi va guverna pe cea a televiziunii. După TiVo şi Smart TV, tot Japonia a implementat şi primul sistem (deocamdată în test) care să permită vizualizarea de conţinut digital, de înaltă definiţie, on-demand, în timp real, gratuit… pasul până la adverising este unul mic.

Smart TV is smartketing !

Tv killed the radio star… what will the Internet do ?

Badvertising ?!

Doua spoturi: unul pentru tv (Panasonic) si unul care cred ca este doar pentru internet (Clotex).
Sick !



Judge for yourself !

Subliminalul

Părerile vis-a-vis de mesajele subliminale sunt împărţite - unii susţinând că acestea există şi că ne influenţează profund comportamentul de consum. Tabăra adversă pune acest concept pe seama unui “hoax”, transformându-l în legendă urbană. Personal, văd mesajele subliminale doar ca o formă a programării neuro-lingvistice. NLP-ul funcţionează, fapt ce mă duce cu gândul spre posibilitatea existenţei unor astfel de practici transpuse şi în advertising. Nu mă înţelegţi greşit… nu cred în piesele rock pe care atunci când le asculţi invers auzi mesaje de genul “kill someone” dar cred că există unele tactici pentru a manipula conştientul unei persoane ce au un fundament ştiinţific solid.
Observaţie: la tv, în momentele de maximă tensiune ale filmulului pe care îl urmăreşti, atunci când spre exemplu scârţâie o uşă, până vezi cine a deschis-o… apare şi reclama. Te trezeşti brusc, în mijlocul filmului cu câteva secunde dintr-un spot, secunde pe care le ingurgitezi fără să îţi dai seama. Eşti prins cu garda jos şi urmăreşti o parte bună din respectivul mesaj publicitar până să ai forţa de a schimba canalul. Dispare nevoia de stimulare, spotul nu mai trebuie realizat pentru a-ţi capta atenţia, e deja a lor. Această practică denumită cliffhanger este bine speculată de mulţi ani. Şi totuşi face cazul unui advertising subliminal ? Depinde doar de definitiţie. În SUA este considerat ilegal orice mesaj video mai scurt de două cadre pe secundă (dintr-un total de 30) - mesaj aproape imperceptibil pentru ochiul uman pentru a fi conştiientizat, dat totuşi la limită
În vremurile în care publicitatea subliminală nu era interzisă (1957) cei de la Coca Cola au efectuat un studiu:

<< Peste 4500 de subiecti care vizionau diverse filme au fost supuşi unor bombardamente subliminale cu mesajul "Drink Coke" si "Eat Popcorn". Mesajul era prezentat timp de 3/1000 dintr-o secunda, o data la fiecare 5 secunde. Durata mesajului era atât de mică, încât acesta nu putea fi perceput conştient. Vicary susţinea că, în urma acestor mesaje subliminale, vânzarea de Coca-Cola a crescut cu 18% şi cea de popcorn cu 50%. S-a acreditat atunci ideea ca putem fi manipulaţi prin mesaje subliminale. >> (Jim Vicary, cercetător de marketing)
Acesta este un exemplu clasic de hoax. La cererea unor autorităţi statale Jim Vicary a refăcut exeprimentul său, însă rezultatele asemănătoare cu cele prezentate au întârziat să apară. Totuşi, ca o măsură de precauţie multe state prevăd o legislaţie care să împiedice astfel de practici, inclusiv România.
Mai multe detalii despre subiect pe wikipedia !

Clipul ataşat acestui post îi aparţine lui Derren Brown, specialist în NLP şi showman in Marea Britanie. Is it magic or reality ?

Fabulospirit

Motto:"Englezii sunt conservatori, italienii sunt vorbareti, iar nemtii sunt ingineri. Romanii - spirituali. Acesta este noul concept pregatit de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), menit sa contureze imaginea Romaniei dupa intrarea in Uniunea Europeana. Sloganul campaniei va fi „Romania - Fabulospirit” si va scoate in evidenta spiritul romanilor - oameni langa care nu te poti plictisi." (Hotnews)

Voi începe prin a declara de la bun început că mie unul "fabulospirit" nu îmi sună a ceva. Daca stau bine să mă gândesc nici nu e un cuvânt, e o struţo-cămilă şi încă una pe cât se poate de hidoasă şi scumpă ( 2-3 milioane de euro ! ). Înţeleg ideea de italieni bolnavi de logoree, de nemţii suferinzi de inginerie dar nu pot înţelege cine sunt românii fabuloşi sau spirituali (sper că că nu gigii becali). Nu cred ca italienii s-au "brănduit" ca vorbăreţi sau nemţii ca ingineri... cred ca această percepţie vine de la alţii, nu că a fost formată de naţiunile în cauză. Refuz să-mi imaginez o campanie a germaniei prin care să demonstreze coneptul de neamţ-inginer.
Nu voi persevera în a-mi etala dezgustul faţă de modul în care a fost abordată această problemă a brand-ului de ţară pentru că au făcut-o alţii mult mai bine decât mine.
Vreau doar să atrag atenţia asupra unui clip cu buget 0 (zero), dar care şi-a atins ţinta de milioane de ori mai bine (poate chiar de 2-3 milioane de ori ) şi a unui proiect din care autorităţile chiar puteau învăţa ceva (Brand Romania - http://www.brandingromania.com/)

Any comments on that ?

Viral Marketing

Am gasit şi clipul:

Ipoteze privind naşterea unei industrii

Motto: "Word of mouth (WOM) is a formalized marketing effort designed to stimulate the passing of information by verbal means" (wikipedia)

Zilele trecute omoram timp pe youtube şi întâmplător am găsit un clip care explica într-o manieră foarte originală marketingul viral. (din păcate nu-l mai găsesc acum dar voi reveni). Când mă gândesc la marketing viral, mă gândesc la word of mouth. De aici vine şi întrebarea mea: care ar putea fi prima (prima apărută) şi cea mai importantă activitate generatoare de profit care se bazează preponderent pe acest fenomen ? Un răspuns garantat nu am, dar pot specula. Cred ca totul a început cu tipărirea primelor cărţi. Toţi le cumpărăm, atât pentru divertisment (deşi filmele au câştigat mult teren) cât şi pentru informare (literatura de specialitate). Scopul în sine este mai puţin relevant, cel mai important este cum le alegem.
Majoritatea urmăm recomandările primite de la “cei de încredere”, acele persoane care dictează, care trec de “filtre”, notând direct în mintea noastră. Această întreagă industrie s-a clădit pe word of mouth deoarece la începuturi nu se putea vorbi de advertising sau alte/prea multe forme de marketing.
Dacă stai puţin să te gândeşti asupra efectului la scară mare, îţi dai seama că implicaţiile depăşesc nivelul de industrie, afectând toate aspectele vieţii moderne. Daca mai stai încă puţin, îţi dai seama de ce companiile se străduiesc să se promoveze astfel.

Efecte adverse:
Ca o latură amuzantă / tristă (depinde de perspectivă) un domeniu în care WOM-ul funcţionează “prea bine” în zilele noastre este cel farmaceutic. Mulţi preferă varianta ajutătoare - “întreabă un prieten” în locul consultării doctorului, fenomen de altfel bine speculat de producătorii de produse farmaceutice (în special pentru cele ce nu necesită prescripţie). Recomandarea de “pastile” transformă unele persoane în doctori-farmacişti ad-hoc... de încredere... dar cu un potenţial distructiv nelimitat.

Nu cred ca vom mai vedea la TV....

Tastes good, tastes good... Like a cigarette should!

Brand recognition sau doar limba română ?

Motto: “Brand recognition and other reactions are created by the accumulation of experiences with the specific product or service, both directly relating to its use, and through the influence of advertising, design, and media commentary.” (wikipedia)

Un jeep Volkswagen Touareg opreşte la câţiva paşi de mine. Din el coboară un tânăr, ce nu cred să fi avut mai mult de 25-26 de ani. Îmbrăcat în treining şi încălţat cu o pereche de adidaşi Puma porneşte cu un aer supărat spre trotuarul de vis-a-vis. Ţinea strâns în mână câteva hârtii, pe care presupun că vroia să le xeroxeze la “centrul de copieri” de la parterul blocului.
Câţiva metri mai departe, ceea ce părea un tânăr cuplu, cumpăra pamperşi (Huggies) de la un chioşc, probabil pentru ăla micu, şi câteva pliculeţe de ness Jacobs pentru o şuetă mai târziu cu vecinul de la parter.

So... what's wrong?

Adidas, Pampers, Jeep, Ness, Xerox – acestea sunt doar câteva dintre brand-urile ce au devenit cuvinte de uz curent în limba română. Mai mult, unele sunt definite chiar şi în DEX (“adidaşi”- pantofi pentru sport). Problema pentru firmele posesoare ale mărcilor în cauză este că deşi au reuşit să ocupe un loc important în mintea consumatorului, au fost într-o oarecare măsură uitaţi-abandonaţi de aceştia. Poate ca unii nici nu au fost cunoscuţi vreodată ci doar introduşi în vocabular, preluaţi din viu grai.
Caracterul de noutate a condus devierea numelui de marcă spre cel de clasă de produse suferind totodată şi unele mici modificări. Nu cred că firmelor în cauză le convine situaţia de a fi doar o introducere pentru brandname-ul competitorilor (ness Jacobs, jeep Nissan), cum nu prea cred că au ce face în această privinţă.

Nu cred că pot fi acuzate firmele că nu au făcut eforturi în promovarea mărcilor ca atare (imi aduc aminte spoturile de la Adidas Torsion si Rank Xerox - The Document Company), dar cred că unele s-au complăcut la început în această situaţie datorită unicităţii pe piaţă şi deci a canalizării profiturilor doar către compania în cauză. Odată cu apariţia competiţiei denumirile denaturate s-au "dezlipit" de pe suportul lor original (marca originală) fiind atribuite cu titlu generic şi competitorilor. Astfel şi cafeaua instant de la Jacobs a devenit tot ness cum toate scutecele "moderne" au devenit pamperşi.

Fenomenul produs a fost unul destul de simplu în opinia mea: denumirile de marcă au fost preluate drept cuvintele ce denumeau nişele pe care au intrat (spun nişe deoarece mă gândesc la golul ce trebuia umplut după revoluţia din 89). În lipsa unui institut care să creeze / amendeze cuvinte pentru domeniile lipsă oamenii (precum în Franţa) au împrumutat denumiri din cel mai la îndemână loc... brand-ul.

Hallo world !

În plină era a celei de a doua alfabetizări din ce în ce mai multe persoane nu îşi mai aştern cuvintele pe hârtie ci pe web. Scrierea a migrat de la stadiul de înşiruire de caractere pe suport clasic la biti ce se traduc prin litere, fotografii, filme, sunete... într-un cuvânt "multimedia". Scopul: informarea.
Marele domeniu în jurul căruia vor gravita posturile este cel al marketing-ului, un marketing înţeles prin forţele proprii şi din perspectiva de student - marketer în devenire.

Hallo world !